Lonicera – Afin Siberian

Lonicera albastră sau Lonicera fructiferă este un arbust de origine rusească introdus recent în cultură în România. Interesul pentru această specie derivă din timpurietatea maturării fructelor, primele care apar pe piață, chiar și înaintea cireșelor de mai, ceea ce înseamnă un preț bun de vânzare. În plus, soiurile omologate în România asigură o rezistență ridicată a culturii de Lonicera albastră, confirmată inclusiv de cercetătorii Institutului pentru pomicultură de la Mărăcineni, județul Argeș. De subliniat și că fructele de Lonicera, tot mai populare în ultimul timp sunt apreciate ca având calități nutritive şi terapeutice, prin conţinutul ridicat în compuşi cu rol antioxidant.

Plantarea se face de regulă toamna, în prima decadă a lunii noiembrie, sau primăvara la începutul lunii martie, când terenul permite executarea lucrării.

Cerinţele unei culturi de lonicera impun ca solul să se menţină curat de buruieni de-a lungul rândurilor prin praşile şi mulcire, fără erbicidare, iar între rânduri, înierbat. La plantele tinere până la vârsta de 6-8 ani nu se fac tăieri, planta se lasă să crească liber.

Producție de circa 4.500 kg/ha

Lonicera are o intrare lentă pe rod, ceea ce determină ca în primii 3-4 ani să se obţin doar 300-500 g fructe/plantă, iar începând din anul 7-10 se pot obţine chiar şi 5 kg fructe / tufă.

Fructele se recoltează manual, în mod eşalonat (2-3 treceri) pe măsură ce se coc, dar se pot recolta şi mecanizat prin scuturare pe prelate. Pentru consumul proaspăt fructele se ambalează în caserole de 250-500 de grame.

Fructele se prelucrează sub formă de gem, suc, mixturi, băuturi răcoritoare, etc. şi se pot folosi ca şi colorant în industria alimentară.

Producția medie este de 4.500 de kilograme la hectar și se realizează cu un cost de producție de 3,50 lei/kg dacă se aplică o densitate de 1.905 plante/ha. Prin valorificarea producției la un preț de piață intern estimat la 5 lei/kg, se realizează un profit anual net de 5.685 lei/hectar.

Soiuri de Lonicera fructiferă

• Loni

Soi omologat în 1998, se caracterizează prin:

-maturarea extratimpurie, începând de la jumătatea lunii mai până la începutul lunii iunie;

-fructele mari, 0,7-1,0 g, gust dulce-acrişor, pruinate, conţinut ridicat în vitamina C ( 83,6 mg / 100 g fruct proaspăt) şi antociani;

-rezistenţa la ger;

-productivitatea mijlocie, în medie 1,5-2,0 kg/tufă ;

-tufe de vigoare mijlocie.

Utilizare mixtă: consum în stare proaspătă, prelucrare sub formă de suc, jeleu, dulceaţă, gem.

• Cera

Soi omologat la ICDP Piteşti-Mărăcineni în anul 1998, se caracterizează prin

-maturarea extratimpurie, începând de la jumătatea lunii mai până la începutul lunii iunie;

-fructele de mărime mijlocie 0,7-0,9 g, gust dulce-acrişor, pruinate, conţinut ridicat în vitamina C (66,0 mg / 100 g fruct proaspăt);

-rezistenţa la ger;

-productivitatea mijlocie, în medie 1,5-2,5 kg/tufă ;

-tufe de vigoare mijlocie.

Utilizare mixtă: consum în stare proaspătă, prelucrare sub formă de suc, jeleu, dulceaţă, gem.

• Kami

Soi omologat la ICDP Piteşti-Mărăcineni în anul 2012, caracterizează prin:

-productivitate, în medie 1,5-2,5 kg/tufă,

-maturare extratimpurie şi eşalonată a fructelor, de la jumătatea lunii mai până la începutul lunii iunie.

-fructele lungi, de culoare albastră, cu gust dulce-migdalat, de mărime mare, 0,9-1,3 g, au un conţinut biochimic bogat : acid ascorbic 60,2 mg/100 g fruct proaspăt, zaharuri totale 7,09%, pectine 0,35%, taninuri 0,25%, substanţă uscată solubilă 14,3% şi substanţe minerale 0,68%.

-tufe de vigoare mare

Utilizare mixtă: consum în stare proaspătă, prelucrare sub formă de suc, jeleu, dulceaţă, gem.